Siempre Contra

Vine un moment in viata cand iti dai seama ca esti inutil. Nu complet inutil, doar inutil in fata bolii. In fata cancerului. Cum ai putea ajuta un om care se uita in ochii tai, pierdut.. iar tu fara sa stii ce sa faci il intrebi sec “ce te doare?” cu frica sa nu`l deranjeze intrebarea si sa se “dezlantuie” o furtuna de lacrimi si tipete. Asa am fost astazi. Inutila. Ma uitam la el, slab.. Ma uitam la mainile lui, subtiri cat o rigla, maini strabatute de niste vene iesite extrem de tare in relief, de parca si ele urlau dupa o sustragere din corpul bolnavului. O umflatura in dreptul ficatului il face sa se cerceteze si sa spuna “nu mai am mult”. Ochii, impaianjeniti din cauza morfinei, privesc undeva departe.. poate ei vad ceva ce ochii mei nu reusesc sa perceapa.
… m-a speriat. A tipat! A tipat sa iasa acele femei (imaginare) imbracate in negru din camera. Am vrut sa`l linistesc, sa`i spun ca nu e nimeni, dar ar fi fost inutil, asa ca m`am comformat si le-am spus sa plece. La inceput m-au refuzat, dar am insistat (la cererea lui) .. apoi el mi-a zis ca au plecat.

Iar tipa.. de data asta de durere. “Ce simti?” [stupida intrebare pe care i-am adresat`o].. raspunsul m-a lasat fara respiratie: fulgere in ficat, imi doresc sa mor odata  si isi da cu sticla de apa in cap.

L-am intrebat daca se grabeste undeva.. a zambit si mi-a zis “la dracu`..”. M-a facut sa ma cutremur iar, desi el era zambitor. Nu am crezut ca o sa stau vreodata pe marginea patului sa-l vad cum moare, mai ales ca`l stiam cel mai plin de viata om, cel mai glumet, cel mai destept, cel mai iubitor, stalpul familiei.

M-am simtit iar inutila cand a strigat din nou de durere si a cerut sa i se faca morfina. Am iesit din camera, nu am rezistat sa stau langa el.. am fost pe balcon, am luat o gura de aer.. si m-am intors dupa 5 minute. “Credeam ca ai plecat.. cine vrea sa mai stea langa unu` ca mine? Cauta`mi paiul de la sticla. Era pe scaun, dar a cazut.” .. bineinteles, incep sa caut acel pai. “uita`te sub fotoliu, poate e acolo”, ma aplec si-l caut. Nici urma de pai. “uita`te sub pat” .. nici acolo nu era. “ia intreab`o pe bunica`ta unde`i”.. evident, am intrebat. Mi-a zis sa stau linistita ca nu-i nici un pai, e doar efectul morfinei. “Cauta`l!!! Ca este acolo!!”
… m-am dus si am cumparat un pai.