Siempre Contra

Observ ca din ce in ce mai multi tineri tind sa adere la un grup. Simt nevoia sa faca parte dintr-o comunitate restransa ai carei membri au idei comune. Nimic rau pana aici. Doar ca din nefericire optiunile nu sunt foarte multe. Unii opteaza pentru partea politica, sperand sa ajunga “undeva” sau “cineva”, altii raman mai underground si isi indreapta atentia spre grupuri din care fac parte cei mari. Din nou, din nefericire, multi tind sa creada ca aleg bine daca aleg politica de dreapta. Tineri pur si simplu indobitociti de niste idei bolnave, de o istorie mincinoasa si de cei care le propaga. Altfel nu-mi pot explica de ce vad tot mai multi pustani la 14-15 ani zambind tamp cand isi aduc aminte de imaginea lui Hitler de pe peretele din camera sa, sau de ce discrimineaza pe motive rasiale colegul de clasa care e rom. E o moda in licee, ba chiar si in scoala generala sa faci referate pe tema fascismului/nazismului, sa-l prezinti pe Hitler ca pe “the real fuhrer”, sa te afisezi cu o zvastica in cercul tau de prieteni (mai greu pe strada, ca s-au cam interzis). Copiii cresc din ce in ce mai repede si mereu au senzatia (gresita) ca trebuie sa aleaga. Sa aleaga sa faca parte dintr-un grup. Asa pre/adolescentul simte ca este oarecum protejat, ca daca se intampla ceva rau “camarazii” il vor scapa mereu de belele. O parte din ei, ajunsi pe la 19 ani incep sa-si dea seama de greselile facute si pentru asta nu-i pot condamna ci doar felicita si incuraja. Nu e usor sa treci de partea cealalta a baricadei, dar daca o faci, macar sa simti ca ai facut ceva bine, sa nu vii de partea cealalta in urma unui conflict cu un membru al grupului din care faceai parte anterior. Oamenii se pot schimba. E greu, dar nu e imposibil!
Ce m-a determinat sa deschid acest subiect.. o intamplare, de fapt o observare mai atenta a unui grup de copii de 14-15 ani care discutau foarte infocat despre niste forumuri cu idei neo-naziste si despre posibila lor aderare la acele grupuri. Eu inteleg ca pamantul se invarte mai repede pentru un adolescent, pentru ca si eu fac parte din aceasta categorie de varsta (ma rog, un pic mai mare), dar totusi, cred ca pot face distinctia intre ce e bine si ce e rau. Cum poti sa urasti un om pentru culoarea pielii sau pentru ceea ce fac semenii lui? Cum poti sa afirmi ca daca ar muri toti “tiganii” nu ai avea nici un regret ba chiar ai deschide o sampanie? Ma cutremur de fiecare data si nu ma invat minte si nu reusesc sa ma impac cu gandul ca exista astfel de oameni.O a doua problema care mi-a pus capac azi este cea cu privire la situatia persoanelor sarace din Ferentari, carora recent li s-a taiat curentul. E adevarat, multi dintre ei isi procurau energia electrica ilegal, prin asa-zisul furt, dar chiar nu exista alta posibilitate. Cat de inuman trebuie sa fii sa pui pe oamenii aia furtunul de pompieri cu apa pentru “a calma spiritele“? Niste persoane bine intentionate au organizat recent o actiune “Food not bombs” acolo si au discutat cu acei oameni. Sunt oameni care nu au ce manca, oameni care nu au cu ce-si trimite copiii la scoala. Ieri au murit 4 copii in acel cartier, copii care locuiau alaturi de parintii lor in boxa unui bloc. Parintii erau plecati, iar ei, vrand sa se incalzeasca cumva au aprins o lumanare de la care a pornind incendiul.
De ce inca exista oameni care nu au ce manca? De ce nu li se ofera locuri de munca? Sunt convinsa ca daca li s-ar oferi un loc de munca l-ar accepta cu placere. De ce cand atunci cand se duc la angajari li se spune ca nu au nevoie de personal cu varsta peste 40 de ani? Oamenii aia nu trebuie sa traiasca? Ei nu trebuie sa manance, sa foloseasca electricitatea? De ce nu exista acces liber la asa ceva? Daca toata lumea ar munci pentru a se produce suficient, atunci petul bunurilor strict necesare daca nu se poate mai mult ar fi mult mai mic.
“De ce tarani care sapa, insamanteaza si recolteaza nu au nici paine, nici vin, nici carne suficienta; de ce zidarii care fac casele nu au un acoperis deasupra capului, de ce cizmarii au pantofii rupti? de ce pana la urma, acelora care muncesc, care produc tot le lipseste strictul necesar, in timp ce aceia care nu fac nimic se lafaie in lux? de ce exista oameni
care au nevoie de paine cand exista pamanturi cultivabile si oameni dornici sa le munceasca? de ce sunt zidari fara ocupatie cand lumea are nevoie de case? de ce sunt croitori someri cand lumea are nevoie de haine?”… Errico Malatesta (La Cafenea)