Violenta din exprimare
Generally speaking, oamenii nu-si mai pot exprima ideile fara sa incerce sa se impuna (macar un pic); ceea ce ma deranjeaza si mai mult este ca incearca sa se impuna prin violenta (verbala). Recunosc, mi se intampla si mie sa ma enervez si dupa ce dau 100 de argumente sa cedez si sa spun: Esti prost!, dar nu fac asta inainte sa fiu convinsa ca nu mai are sanse; prefer sa`l numesc doar *confuz*. De cand toata nebunia asta bazata pe *dreptatea* fiecaruia? Tot eu mi-as raspunde: *dintotdeauna*. Alta chestie care apare cu aceeasi consecventa chiar si in randul oamenilor “civilizati” este problema varstei. De cate ori nu te-ai lovit de inevitabila expresie “Cand vei fi de varsta mea…” - ma scoate din sarite. Se intampla mereu sa fiu cea mai mica din grupul de discutii din care fac parte la un moment dat, ok, so far so good, nimic rau in asta atata timp cat mi se respecta parerea. Recunosc, nu mi se intampla sa mi se *arunce varsta`n ochi* in grupul de prieteni, sau la intalnirile Ladyfest 
where by the way, e o atmosfera relaxata, dar se intampla. Chiar nu ne putem abtine la comentarii de genul? (am zis “ne” pentru ca si eu aveam tendinta sa fac asta, dar cum persoane mai mici ca mine nu mai exista.. nu mai am sansa 
)
May 16th, 2007 at 2:26 pm
Nu vreau sa-ti spun nimic despre cultura dialogului care la noi e sublima dar …
Vreau sa-ti dau numai o speranta. Tineretea, pentru ca-i doar o stare, trece si scapi.
Gandeste-te numai cum e sa fii femeie (ca asta nu trece!) sau de stanga (ca asta este
o alegere) in prea frumoasa noastra tara…
Nu e o pozitie defetista, e o gluma (dar bazata pe adevar…)
May 19th, 2007 at 11:57 am
asta e un post de pe un forum, unde s’a facut topic pe subiectul asta, si cu poll:
“se poate vorbi fara apelative “nesimtite”?
da
76%
76% [ 13 ]
nu
23%
23% [ 4 ]”
si mai jos e postul unui tip, cu a carui parere sunt de acord:
“Evident, ar fi mult mai politically correct sä spunem “dezavantajat cerebral”, “intellectually challenged”, “cu un I.Q. de douä cifre”, “dezorientat la un nivel fundamental”, “deficitar sub aspectul coerentei sinaptice”, etc. - dar numai când avem timp sä tastäm atât de multe caractere pentru a ne conforma sus-mentionatei “corectitudini politice” (în ideea cä o aprobäm - ceea ce, slavä Domnului, sper sä nu fie cazul!), precum si în situatiile în care contextul ideatic si conceptia stilisticä a mesajului tolereazä sau chiar necesitä asemenea pretiozitäti aseptice, în locul expresivelor “prost”, “tâmpit”, “cretin”, “bou”, “vitä încältatä”, cu damful lor natural inegalabil, mult mai savuros si igienic decât parfumurile sintetice si snoabe ale sintagmelor atât de ipocrite din prima categorie.
Prin urmare, am votat NU. Când un individ e dobitoc (si fudul nevoie-mare - cä mai existä si täntäläi modesti, cu care n-am nimic), i-o spun în fatä, nu-ncep cu “stii, nu te supära, poate cä mä însel, dar pärerea mea strict proprie si personalä e cä s-ar putea ca tu de obicei sä gândesti preponderent gresit”; oxigen consumat de pomanä - îi zic scurt cä-i un capsoman si-l mai bag si-n mä-sa.
It’s all a matter of economics. Wink
(Apropo, preväd cä acum începe iar teoria chibritului cu “stai, sä reiau”, si alte despicäri ale firului în patru; n-am nimic împotrivä, da’ sper sä se avânte la discutii sterile altii, cä eu mai am si alte treburi.) “